Mic dejun cu inovare

Se spune ”Culture eats Strategy for Breakfast” și noi credem că nu se oprește doar la strategie. La felul doi, cultura ia un mic dejun cu inovare.

Astăzi inovarea este motorul creșterii. Un studiu făcut de firma Strategy& printre 1.757 de executivi, dintre care 246 CEOs, observă o ”clară corelare între inovare și creștere”. Totodată, studiul remarcă faptul că azi inovarea nu mai este doar apanajul departamentului de R&D (cercetare și dezvoltare) ci ”companiile de succes recunosc că inovarea este principalul lor proces, care aduce împreună echipele avangardei firmei, clienții acesteia și o serie de diferiți parteneri din afara organizației”[1].

De altfel, în ultimii 7 ani, performanța celor mai inovative 10 companii a depășit constant performanța companiilor cu cele mai mari 10 bugete de R&D, așa cum arată studiul 2016 Global Innovation 1000 al aceleași organizații (vezi tabelul).

De exemplu Apple, Tesla, General Electric și 3M nici nu se regăsesc în topul primelor 10 companii listate după mărimea bugetelor de R&D. În sprijinul afirmației că este mai importantă cultura inovării decât dimensiunea bugetului de R&D, o comparație este relevantă: Tesla Motors are în 2016 un buget de R&D de numai 0,7 miliarde USD față de Volkswagen A.G. cu 13,2 miliarde USD, deci de aproape 20 de ori mai mic.

În conformitate cu Anne MarieKnott [2], în ciuda creșterii cu 250% a numărului de specialiști în cercetare-dezvoltare în ultimele 3 decenii, bugetele cheltuite de companii pe cercetare-dezvoltare produc rezultate din ce în ce mai mici (!), indicatorul profitabilității cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, researchquotient, reducându-se cu 65%. O explicație a acestui fenomen este faptul că majoritatea companiilor au devenit din ce în ce mai puțin capabile să inoveze, ceea ce, în opinia doamnei Knott, este un lucru corectabil.

De asemenea, Linda Hill [3] remarcă ”retorica inovării este deseori legată de fun și creativitate, dar realitatea este că inovarea poate fi foarte consumatoare și neconfortabilă”. În studiul său publicat și în lucrarea Collective Genius, Linda remarcă discrepanța între bugetele alocate și rezultatul inovării și afirmă că secretul stă în crearea unei mase critice de lideri ai inovării care, în timp, să influențeze cultura organizațională în direcția inovării.

Similar, și noi considerăm că, atunci când ne dorim să creăm organizații care să inoveze pe termen mediu și lung în mod natural și constant, trebuie identificați și dezvoltați astăzi liderii inovării de mâine, pentru a determina în timp o cultură a inovării. Acești lideri trebuie să infiltreze organizația și nivelele ei de management superioare, să ajusteze și alinieze sistemele curente, pentru a putea identifica, colecta și obține valoare din ideile și micile sclipiri de geniu ce apar, adeseori, la oamenii din organizații.

References

[1] Strategy& (2015, 2016), Global Innovation 1000

[2] Anne Marie Knott (2017), HowInnovationReally Works, Mc Graw – Hill, New York

[3] Linda Hill (2014), Collective Genius, Harvard Business SchoolPublishing, Boston 

 

Author: Mihai Svasta, Innovation & Change Consultant, Managing Partner of ICG Integrated Consulting Group