Interviu Sorin Caian, Președintele AMCOR: Profesia de consultant va suferi mutaţii în perioada următoare

Reporter: Când s-a înfiinţat AMCOR şi care au fost principalele borne în dezvoltarea acestei organizaţii profesionale?

Sorin Caian: AMCOR a fost infiinţată la scurt timp după 1989, şi anume în 1991, de către un grup de profesori universitari. Dacă la început asociaţia nu avea un număr foarte mare de membri, odată cu trecerea timpului aceasta a atras în rândurile sale din ce în ce mai mulţi membri, reprezentând în prezent 80 de firme şi persoane fizice autorizate care oferă servicii de consultanţă în management şi de training. Nu cred că a fost un context anume care a produs această modificare, ci cred mai degrabă că practicienii din domeniu au început să înţeleagă importanţa apartenenţei la o asociaţie profesională ca dovadă de responsabilitate socială şi de responsabilitate faţă de profesie. Pentru a schimba ceva în orice profesie este necesară implicarea activă a unui număr reprezentativ de actori sociali şi asta încercăm să facem prin activităţile AMCOR şi cu ajutorul membrilor noştri. Încă de la începuturi asociaţia a simţit nevoia legăturilor internaţionale (din dorinţa de cunoaştere, de aliniere la standardele şi practicile zilei, dar şi din nevoia de comparare şi recunoaştere a valorii membrilor) devenind de la mijlocul anilor 90 membru în Federaţia Europeană a Asociaţiilor de Organizaţii de Consultanţă (FEACO), iar din 2003 membră a ICMCI (Consiliul Internaţional al Institutelor de Consultanţă în Management), devenind autoritatea de certificare CMC (Certified Management Consultant) pe teritoriul României. Un alt moment important l-a constituit implicarea activă în structurile consultative sau de monitorizare la nivelul autorităţilor centrale pentru pregătirea şi implementarea proiectelor finanţate de Uniunea Europeană.

Nu aş încheia enumerarea fără a menţiona dezvoltarea - în special în ultimii 10 ani -, a relaţiilor cu Instituţii Financiare Internaţionale (BERD), instituţii de învăţământ superior de prestigiu cât şi cu alţi participanţi activi în mediul de desfăşurare a activităţii noastre (mass media, organizaţii profesionale şi patronale, organizaţii non-profit cu diverse obiective conexe domeniului, etc.), toate în scopul dezvoltării profesiei de consultant şi creşterii vizibilităţii şi recunoaşterii acesteia de către mediul economic şi social.

Reporter: Ce beneficii a adus şi aduce profesia de consultant în management pentru mediul de afaceri din ţara noastră?

Sorin Caian: Profesia de consultant în management este relativ nouă în România. Dacă majoritatea celorlalte profesii liberale sunt reglementate, iar utilizarea serviciilor este impusă de anumite prevederi legale, în cazul profesiei noastre ceea ce determină decizia solicitării acestor servicii este, în majoritatea cazurilor, plusvaloarea, valoarea adăugată pe care consultanţii o aduc activităţii clienţilor lor. Dacă ne aducem aminte istoria ultimilor 25 de ani, sunt foarte multe domenii în care schimbarea a fost iniţiată şi susţinută de consultanţi (externi) în timp ce profesia naţională începea să se dezvolte, simţind nevoia de sprijin a economiei, dar şi oportunităţile oferite de o structură absolut nouă, ale cărei reguli de funcţionare erau cunoscute şi înţelese de foarte puţini. Am spus întotdeauna că restructurarea economiei României a conţinut episoade extrem de interesante, atât în context macro cât şi microeconomic, iar consultanţii au adus ştiinţa lucrurilor, prin experienţa adunată în activităţi similare, capacitatea de sinteză şi integrare a informaţiilor pluridisciplinare şi claritatea “minţii limpezi” care priveşte detaşat acţiunea şi poate propune căile cele mai bune fără presiunea implicării directe. De aceea probabil că una dintre glumele favorite ale clienţilor este că noi, consultanţii, nu avem nicio responsabilitate. Ceea ce este cât se poate de greşit!

Reporter: AMCOR a editat un Manual de Bune Practici. Care sunt cele mai importante concluzii ale acestui document?

Sorin Caian: Da, este adevărat că AMCOR a publicat de curând un Manual de Bune Practici, care a fost diseminat membrilor şi partenerilor AMCOR, dar şi postat online pe site-ul Asociaţiei, www.amcor.ro.

Concluziile acestui studiu au fost incluse în manual sub forma unor sfaturi, la rubricile Do and Don’t, pornind de la cazuri concrete din piaţă. Acesta este un manual pregătit în totalitate cu ajutorul unor consultanţi în management cu experienţă, dar şi cu ajutorul clienţilor acestora care nu au avut reţineri în a atrage atenţia asupra unor probleme existente, oferind în acelaşi timp şi exemple clare de soluţii posibile pentru rezolvarea acestor probleme.

Printre cele mai importante concluzii ale studiului se numără: ascultarea activă în relaţia consultant client, comunicarea în sensul transmiterii informaţiilor într-o formă clară, în adresarea de întrebări şi discutarea de soluţii la problemele existente, stabilirea clară a obiectivelor şi respectarea graficelor Gant, respectarea deadline-urilor şi pregătirea unor livrabile respectând standarde calitative înalte, colaborarea cu persoanele potrivite ca experienţă şi expertiză în domeniu, dar mai ales respectarea principiilor etice. De fapt concluziile acestui studiu nu fac decât să sublinieze actualitatea şi relevanţa sloganului asociatiei, „Profesionalism şi Etică”. Şi asta din partea tuturor părţilor implicate. Manualul a pornit dintr-o întâmplare profesională în care am pus împreună consultanţi, beneficiari ai serviciilor din mediul privat şi public respectiv finanţatori, desfăşurată la Iaşi, şi în care am încercat să discutăm deschis (şi zic că am reuşit) opiniile fiecărei părţi despre celelalte şi aşteptările pe care le au. Am reuşit destul de bine şi considerăm că ceea ce prezentăm are greutatea faptului real, învăţăturii echilibrate şi judecăţilor emise pe baza comunicării eficiente între părţi şi sperăm să fie de ajutor tuturor părţilor interesate.

Reporter: Aţi declarat recent  că par să existe două Românii, una finanţată prin fonduri europene, iar alta de la bugetul de stat, iar cele două nu se îmbină, nu se armonizează ci, pe cât posibil, se exclud. Cum percepeţi interesul mediului de afaceri pentru accesarea fondurilor europene în perioada 2014-2020, ţinând cont de experienţele negative din sesiunea 2007-2013?

Sorin Caian: Este foarte greu de judecat întreaga poză şi mă feresc să cad în tabăra celor care comentează bine de pe margine dar când intră în joc nu reuşesc mare lucru. Ceea ce am spus (de mai multe ori) se bazează pe nişte imagini sectoriale destul de bune şi îmi susţin afirmaţia. Ceea ce vreau să subliniez este că nu avem o minte clară, un proiect consistent la care să se ralieze toată lumea pentru a fi cât se poate de eficienţi cu resursele limitate pe care le avem. Din păcate mediul economic a învăţat că dacă ai o idee de afaceri bună nu merită să aştepţi finanţarea comunitară pentru că aceasta vine cu mare întârziere, iar oportunităţile, piaţa, nu stau pe loc. Desigur, este foarte bine să cheltuim banii europeni, dar cred că în primul rând atunci când facem proiecte pe care le dorim finanţate ar trebui să ne uităm la efectele economice şi mai puţin, aşa cum se întâmplă acum, la problemele formale. Practic sunt scrise proiecte după grila de evaluare, fără a avea în focus efectul economic. De aceea cred că mediul de afaceri şi în special componenta puternic antreprenorială a acestuia nu va fi foarte atrasă de propunerile aferente noii perioade de programare. Simplul fapt că suntem la sfârşitul celui de-al doilea an din perioadă şi nu s-a implementat nimic din aceste surse spune mult. Aş încheia într-o notă mai puţin pesimistă spunând că această componentă puternic antreprenorială a agenţilor noştri economici ar trebui să contribuie la găsirea căii optime pentru utilizarea oportunităţilor!

Reporter: Cum vedeţi evoluţia profesiei de consultant în management în următorii ani?

Sorin Caian:Cu siguranţă profesia de consultant va suferi mutaţii în perioada următoare. Acum puţin timp am susţinut o prelegere pe această temă şi am putut testa reacţia mediului de consultanţă, dar şi bancar vis-a-vis de subiect, toata lumeă fiind de acord cu obligativitatea dovedirii valorii adăugate a profesiei. Este evident că profesia trebuie să se adapteze evoluţiei economice a lumii (fiind un driver de altfel!). iar reinventarea roţii este total neproductivă. Globalizarea nu este neapărat un lucru rău, dar necesită cunoaştere şi înţelegere a diversităţii. Inovarea este un cuvânt la modă, dar şi o realitate a vieţii de azi, iar inadaptarea va duce la eşec. Foarte probabil consultanţa este profesia ce trebuie să se reinventeze mai repede decât oricare alta în jurul atributelor de bază, profesionalism şi etică. Specializarea strictă va pierde teren în timp ce abordarea multidisciplinară în care consultantul are rolul integrator va prevala. Consultantul “local” va dispărea în formatul clasic, reconstruindu-se sub o umbrelă cel puţin regională cu o bună întelegere internaţională. Tehnologia de vârf (comunicaţii, informaţii, procesare) va fi unealtă de bază, nu un obiectiv în sine. Depinde de noi, consultanţii, să continuăm dezvoltarea profesiei, fiind singurii vinovaţi în cazul unui eşec. Dar vom fi câştigători!

Interviul a fost acordat pentru  Revista Conferinței UPLR, ediția 2015