Interviu Petru Luhan, europarlamentar, membru în Comisia pentru Dezvoltare Regională, membru în Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne și vice-coordonator al Subcomisiei pentru Securitate și Apărare

 

Bruxelles, 09 februarie 2012


(1)  Este binecunoscut faptul că în România gradul de absorbţie al fondurilor europene alocate pentru perioada 2007-2013 este foarte mic. Care credeţi că sunt principalele motive care au determinat această rată mică de absorbţie?

Întotdeauna începuturile sunt grele. Pentru tara noastră, fondurile europene au reprezentat ceva nou. Din păcate au existat si numeroase greşeli in perioada 2006-2007 când programele operaţionale si normele lor de aplicare au fost elaborate de către Autorităţile de Management si negociate la Bruxelles. Motivul primordial al întârzierii proiectelor si al absorbţiei se datorează faptului ca guvernarea liberala nu a avut competenta sa lanseze aceste documente la timp, in unele cazuri pierzând mai mult de un an din perioada de programare.

De asemenea, în nenumărate cazuri, beneficiari sau autorităţi contractante au invocat normele privind achiziţiile publice ca unul dintre factorii ce au determinat gradul scăzut de absorbţie al fondurilor comunitare. La nivel european se dezbate problema achiziţiilor publice si se doreşte modificarea legislaţiei europene in acest domeniu deoarece in toate statele membre s-au semnalat probleme.

La acestea se adaugă complexitatea normelor si procedurilor de accesare a fondurilor, birocraţia, lipsa de informare a posibililor beneficiari, precum si lipsa de capital datorata in principal crizei economice si financiare globale.

(2)  Având în vedere contextul politic actual din România, ce măsuri urgente ar trebui să ia noul guvern în vederea îmbunătăţirii ratei de absorbţie a fondurilor europene?

Una dintre principalele prioritati ale guvernului Boc si acum a noului guvern o reprezintă îmbunătăţirea ratei de absorbţie a fondurilor europene. Masurile adoptate in ultima perioada sunt benefice si rezultatele nu vor întârzia să apară. Avem nevoie de stabilitate în cadrul instituţiilor ce gestionează fonduri europene şi consider că foarte important pentru obţinerea performanţei este calitatea resurselor umane. Astfel trebuie să depunem eforturi pentru păstrarea si cooptarea de experţi competenţi in gestionarea acestor fonduri. In plus, o implementare rapidă a măsurilor de optimizare a achiziţiilor publice şi de simplificare a procedurilor de utilizare a fondurilor va îmbunătăţii cu siguranţă rata de absorbţie.

(3)  Ce ar trebui făcut diferit în perioada de programare 2014-2020 astfel încât să nu mai repetăm greşelile din actuala perioadă de programare?

Tocmai a avut loc lansarea oficiala la nivel naţional a procesului de programare a fondurilor europene destinate unei dezvoltări inteligente, incluzive si durabile pentru perioada 2014 – 2020. Este un prim pas foarte important pentru următoarea perioada de programare, având in vedere ca, pana in luna septembrie a acestui an, autorităţile române trebuie sa stabilească atât cadrul instituţional de gestionare a fondurilor europene, cât şi pe cel programatic.

Pentru a putea evita neajunsurile actualei perioade de programare, trebuie să luam în considerare stabilirea unor parteneriate mult mai solide şi mai interactive cu mediul de afaceri, societatea civilă şi mediul financiar-bancar.

Un alt element esenţial îl reprezintă îndepărtarea obstacolelor pentru parteneriatele de tip public-privat (PPP). Consider ca aceste parteneriate sunt vitale pentru ca România să poată realiza investiţiile necesare în anumite domenii, cum ar fi infrastructura şi sectorul serviciilor. Astfel trebuie să stabilim in cel mai scurt timp un cadru coerent pentru PPP, deoarece acestea reprezintă o soluţie fiabilă pentru finanţarea investiţiilor, în special în perioadele în care asupra bugetelor naţionale este exercitată o presiune deosebită.

(4)  Către ce domenii credeţi că ar trebui alocate cu prioritate fondurile din perioada 2014-2020? 

Trebuie să ne concentram pe dezvoltarea infrastructurii de orice tip dar în special cea de transport. De asemenea este foarte important să susţinem la maximum dezvoltarea competitivităţii economice a companiilor româneşti şi crearea locurilor de munca. Nu avem voie să neglijam IMM-urile şi sectoarele unde ţara noastră işi poate dezvolta un avantaj competitiv, cum ar fi agricultura, IT&C sau turismul.

(5)  Credeţi că reprezentanţii CE vor penaliza în vreun fel România pentru actuala rată de absorbţie a fondurilor? Dacă da, ce formă vor lua aceste penalizări?

Nu o sa fie cazul de penalizări. Măsurile luate în ultima perioadă au condus la creşterea ratei de absorbţie şi în viitorul apropiat, pe măsură ce vor fi depuse şi acceptate cererile de rambursare, se va vedea acest lucru şi în statistici. Programele pentru perioada 2007-2013 s-au lansat cu succes, dar se află încă în stadii timpurii de finanţare. Această situaţie se va schimba în fazele de raportare strategică viitoare, când se aşteaptă progrese semnificative, datorita faptului ca tara noastră are un grad foarte ridicat de contractare.

(6)  Consideraţi că stuctura actuală instituţională este cea mai potrivită pentru implementarea fondurilor europene? Ar trebui create noi instituţii sau comasate o parte dintre cele existente?

Structura actuală este una funcţională. În cazul în care vor mai apărea modificări este foarte important să nu se creeze o structură instituţională complicată şi supraaglomerată, care să genereze confuzie şi birocraţie excesivă. Personal, pentru viitoarea perioada de programare susţin alocarea unor mai mari responsabilităţi autorităţilor regionale.

(7)  Consideraţi că actuala birocraţie la nivel european ar trebui să fie redusă sau măsurile luate până în prezent sunt necesare pentru buna gestiune financiară a bugetului comunitar, mai ales în contextul crizei economice?

Birocraţia excesivă este o alta problemă pe care o întâlnim in toate statele membre si este cunoscut faptul ca reprezentanţii Parlamentului European lupta de ani de zile pentru simplificarea procedurilor stabilite de către Comisia Europeana. Birocraţia trebuie şi o să fie redusă.

(8)  În momentul de faţă în România există mai multe Asociaţii profesionale ce reunesc firme de consultanţă în management, implicate în managementul proiectelor/programelor cu fonduri europene. Acestea au avut iniţiative de consultare cu autorităţile statului, însă marea majoritate la nivel informal. Consideraţi benefică o implicare directă şi formală a acestora în procesul de consolidare a implementării fondurilor europene, în strânsă cooperare cu Ministerul Afacerilor Europene şi principalele Autorităţi de Management?

Există idea de introducere în sistemul gestionarii fondurilor comunitare a unor entităţi private sub forma unor consorţii de firme de consultanţă cu experienţă în accesarea şi implementarea fondurilor structurale. Consider ca un parteneriat strâns cu astfel de organizaţii este foarte benefic şi poate fi materializat prin diverse consultări, însă implicarea directă şi formală a acestora în procesul de gestionare a fondurilor europene trebuie analizată mai întâi pentru ca pot apărea anumite conflicte de interes pentru firmele de consultanţă.

(9) Urmare modificării recente a legislaţiei privind achiziţiile publice dar şi a corecţiilor financiare aplicate până în prezent, marea majoritate a autorităţilor contractante folosesc criteriul de atribuire „preţul cel mai scăzut”. Este acesta un trend şi la nivel european? Consideraţi că acesta este un criteriu potrivit în special pentru achiziţionarea de servicii de consultanţă?

Nu consider că este un trend. Din punctul meu de vedere cel mai bun criteriu de atribuire este "cea mai avantajoasă oferta din punct de vedere economic" dar depinde foarte mult de ceea ce se achiziţionează. Mă refer aici atât la specificul produsului sau serviciului cat si la valoarea acestuia. Spre exemplu, dacă in cazul unui contract de servicii întotdeauna trebuie utilizat criteriul "cea mai avantajoasa oferta din punct de vedere economic", pentru un contract de furnizare, in special în cazul unor valori mici, este indicat să se utilizeze criteriul „preţul cel mai scăzut”.

(10) Experienţa ultimilor ani a arătat că în România se controlează/auditează foarte mult fondurile europene şi de către foarte multe insitituţii. Nu de puţine ori Beneficiarii s-au plâns de controale succesive pe aceleaşi teme, nivelul acestor controale fiind în majoritatea cazurilor exagerat de extins (100% din chetuielile declarate de Beneficiari). Consideraţi că ar trebui reconsiderat sistemul de control/audit existent la nivel naţional? În acest sens, experienţa vreunui stat membru ar fi relevantă pentru România?  

Să ştiţi ca această problema este întâlnită în mai multe state membre, nu numai în România. La nivel european se doreşte o simplificare a procedurilor de gestionare a fondurilor comunitare şi printre măsurile vizate sunt şi cele referitoare la auditare. Noile norme vor avea implicaţii şi asupra sistemului nostru naţional de control şi audit şi vor aduce o simplificare a procedurilor. Dar bineînţeles, trebuie găsit un echilibru între dorinţa de simplificare a procedurilor şi necesitatea de a asigura o verificare temeinică a acestora. Printre măsurile ce se urmăresc a fi adoptate se număra şi o mai bună coordonare între Comisie şi auditorii la nivel naţional, astfel încât proiectele cu o valoare mai mica de 100.000 de euro să fie auditate o singura dată, iar cele cu o valoare mai mare de 100.000 de euro – o singura data pe an.

(11) În ultima perioadă se afirmă din ce în ce mai des că implementarea corespunzătoare a proiectelor este responsabilitarea exclusivă a Beneficiarilor, asupra acestora răsfrângându-se majoritatea inadvertenţelor legislative şi de management.  Consideraţi că e o problemă de asumare a responsabilităţii la nivelul autorităţilor statului? Cum credeţi că ar putea fi schimbată această „stare de spirit”?  

Implementarea reprezintă cea mai grea fază a unui proiect şi intr-adevăr, în cazul în care exista inadvertente legislative, acestea vor apărea în aceasta faza. Beneficiarii nu sunt singurii responsabili pentru implementarea proiectelor şi cu siguranţă nu sunt singurii traşi la răspundere dar în mod sigur poarta cea mai mare responsabilitate. Autorităţile de management si Organismele intermediare sunt la fel de responsabile pentru buna implementare a proiectelor. Cu toţii trebuie să înţelegem că numai lucrând împreună si sprijinindu-ne unii pe alţii vom reuşii să ne atingem obiectivele stabilite.